| Odeena ( @ 2007-05-09 19:02:00 |
| Current location: | Oosaka Gaidai |
| Current mood: | |
| Entry tags: | literatura, tampenii, umor |
...o... kay...?
Astăzi m-am plictisit crunt la cursul de economie, şi ca să nu stau degeaba am scris tâmpenia de mai jos... N-am idee ce vrea să fie, dar nici nu mă lasă inima să arunc la coş un tect scris cu viteza de trei cuvinte pe minut. Nu daţi cu roşii... :))
- Unu-pe-trei, doi-pe-şase, marş-cu-muşte, stop!
- N-are sens, comentă sec grăsuţul cu cioc, trăgându-se de cercelul din urechea dreaptă.
- E-te-te scârţ, replică dur pretosul, uitându-se urât de după microfon. E muzică, ce nu-ţi place?
- Poate că ar trebui să avem şi noi o piesă-două din alea de la corazon, interveni fata, aruncându-şi pletele după umăr cu un gest care s-ar fi vrut să pară atrăgător. Fără tine mi-e greu, tu eşti sufletul meu... alea-alea... ştiţi voi.
Pletosul făcu o grimasă de parcă ar fi mâncat castraveţi.
- Mai du-te în...
Ochelaristul cu frizură emo ciupi timid o coardă de bas. Se făcu linişte. Grăsuţul privea printre gene o muscă ce se izbea anemic de un geam. "Oare ce gust are...?" se întrebă pe neaşteptate grăsuţul, simţind brusc cum îi lasă gura apă. Trecuseră mai bine de două ore şi jumătate de când mâncase ultimii cinci hamburgeri pe care timidul îi cumpărase pentru toată trupa...
Vocea pletosului îl trezi din reverie:
- Cântăm sau ce?
Bateristul amorţise privind la aceeaşi muscă...
O jumătate de oră mai târziu, ochelaristul trânti câteva acorduri aiurea, scăpă brusc basul din mâini şi îşi luă tălpăşiţa fără să spună o vorbă. "Probabil s-a dus să se închidă iarăşi în debara". Pletosul îşi dorea în secret ca ochelaristul să nu se mai întoarcă niciodată.
- Du-te după el, spuse în silă fata, aruncându-şi iar pletele peste umăr.
Nu primi nici un răspuns. Musca de la geam încă se mai zbătea să iasă...
Grăsuţului îi era foame. Cântaseră deja "Marş cu muşte", "Şapte-un'şpe" şi "Bere după bere după bere". Repertoriul lor nu prea mai conţinea mare lucru.
- Pentru astăzi am terminat, anunţă sec pletosul.
Bateristul sări de la locul lui, stârnind câţiva norişori de praf. Grăsuţul îşi desprinse chitara de după umăr şi o aşeză cu grijă în husă, de parcă ar fi ţinut în braţe un pachet de moaşte. Fata încă se mai uita fix la uşa prin care ochelaristul dispăruse mai devreme.
"Ultimul trage apa", gândi cu obidă pletosul. "La dracu'... vreau o bere."