Home
O lume nebună, nebună de tot...
(nu e ca şi când eu aş fi mai brează :))
June 15th, 2007 
05:51 pm - o... kay...? [IV - FINAL]
What'd I do?
E... gata. Nu ma intrebati ce vrea sa fie, ca inca nu mi-am dat seama, dar... e gata. La fel ca si cursurile de economie pe semestrul asta XD

Partea I
Partea II
Partea III



Fata ciupi tomid o coardă, apoi a doua, apoi a treia. Îşi trecu o mână prin păr. Degeaba. Melodia nu vroia să se lege şi pace. Puse chitara deoparte şi oftă lung, lung de tot.
"Ce viaţă de rahat."
Nu înţelegea ce naiba aveau bărbaţii din lumea asta. Crezi că l-ai găsit în sfârşit pe EL, îi dai tot ce îi poţi da (şi chiar mai mult - iar lui îi place, ticălosul!) - şi pentru ce? Ca să-l găseşti peste câteva zile plimbându-se mândru cu o altă tipă de braţ (o paraşută!) - chiar prin faţa blocului ei, nenorocitul! Şi nu era prima dată când păţea asta cu un tip. Fiecare avea câte ceva - probabil, un defect de fabricaţie care scăpase CTC-ului la naştere.
"Aşa... Toţi băieţii ar trebui verificaţi an de an. Ăia cu probleme ar trebui gazaţi din prima; ăilalţi ar trebui să aibă un certificat de garanţie şi la prima abatere - poc! Jos capul."
"...sau nu?" Fata se îndoia că ar mai fi rămas vreun bărbat pe lume. Bărbaţii erau un rău necesar; ticăloşi, insensibili, înfumuraţi, mincinoşi până în pânzele albe, dar... trebuiau să existe. Nu înţelegea logica. Poate că nu era nici o logică aici.
Fata îşi aprinse o ţigară, trase un fum şi începu să tuşească. Îi dădură lacrimile.
- Lua-v-ar dracu'!... şopti, fără să aibă pe cineva clar în minte.

 

(Altundeva...)

Uneori, basistul credea sincer că viaţa lui era plină de nebuni de legat.
În ultima jumătate de oră primise un şir de SMS-uri fără nici un sens. 

lovit autobuz.mana in ghips.nu mai vin la repetitii. 

Ăsta era pletosul. Basistul bănuia că se îmbătase iarăşi de unul singur şi plecase aiurea pe străzi. N-ar fi fost prima dată. Nici a doua. Nici a şaptea. Basistul le pierduse şirul. 

Frate, ai sami inprumuti niste bani pt o cautiune?? tii dau inapoi cand pot. 

Bateristul făcuse iarăşi cine ştie ce tâmpenie. "Cauţiune" era un eufemism pentru "mită"; toată gaşca ştia asta. De data asta însă, basistul îşi jură ferm să nu-i dea un sfanţ. Nu-şi văzuse banii înapoi nici data trecută, nici acum două dăţi. "Să mă mai scutească." 

TOTI BARBATII SUNT NISTE PORCI!!!! N-AM CHEF SA VIN AZI,NE VEDEM SAPTAMANA VIITOARE. APROPO,NU O LUA PERSONAL,OK???!!!

"Încă unul," îşi spuse în gând basistul. "Şi la mai mare." Ciudat era că, deşi ţipa sus şi tare că bărbaţii sunt nişte ticăloşi care adoră să cumpere inimi frânte la ofertă, fata era mai tot timpul topită după câte unul.

ce rost mai are sa traiesc intr-o asemenea lume de rahat? ma duc sa ma arunc in dambovita. poate dincolo o sa fie mai bine. ps.: esti cel mai de treaba tip pe care l-am cunoscut vreodata. o sa-mi fie dor de tine.

Timidul trimitea mesaje de adio la toată agenda (lui, fetei, pletosului şi unui verişor obscur, braşovean după mamă, bucureştean după tată, care îşi pierduse urma pe undeva prin Vest) cel puţin o dată la două-trei zile. Basistul avea deja o colecţie întreagă.

"...Ce oameni de rahat."

This page was loaded May 22nd 2008, 9:53 pm GMT.